The Essential Unity of the Romance Languages

Let us take a look here.

English translation: She always closes the window before dining (or having dinner/supper).

Latin (Illa) claudit semper fenestram antequam cenat.
Aragonese (Ella) tranca/zarra siempre la finestra antes de zenar.
Aromanian (Nâsa/ea) încljidi/nkidi totna firida ninti di tsinâ.
Asturian (Ella) pieslla siempre la ventana/feniestra enantes de cenar.
Bergamasque (Lé) la sèra sèmper sö la finèstra prima de senà.
Bolognese (Lî) la sèra sänper la fnèstra prémma ed dsnèr.
Catalan (Ella) sempre tanca la finestra abans de sopar.
Corsican (Northern) Ella chjude sempre u purtellu primma di cenà.
Corsican (Southern) Edda chjudi sempri u balconu prima di cinà.
Emilian (Lē) la sèra sèmpar sù la fnèstra prima ad snàr.
Extremaduran (Ella) siempri afecha la ventana antis de cenal.
Franco-Provençal (Le) sarre toltin/tojor la fenétra avan de goutâ/dinar/sopar.
French Elle ferme toujours la fenêtre avant de dîner/souper.
Friulian Jê e siere simpri il barcon prin di cenâ.
Galician (Ela) fecha sempre a fiestra/xanela antes de cear.
Italian (Ella/Lei) chiude sempre la finestra prima di cenare.
Judaeo-Spanish (Ladino) Eya syémpre serra la ventana antes de senar.
Ladin (Val Badia) (Ëra) stlüj dagnora la finestra impröma de cenè.
Leonese Eilla pecha siempre la ventana primeiru de cenare.
Milanese (Le) la sara semper sü la finestra prima de disnà.
Mirandese Eilha cerra siempre la bentana/jinela atrás de jantar.
Mozarabic Èlla cloudet sempre la fainestra abante da cenare. (reconstructed)
Neapolitan Essa nzerra sempe ‘a fenesta primma ‘e magnà.
Norman Lli barre tréjous la crouésie devaunt de daîner.
Occitan (Ela) barra sempre/totjorn la fenèstra abans de sopar.
Picard Ale frunme tojours l’ creusèe édvint éd souper.
Piedmontese Chila a sara sèmper la fnestra dnans ëd fé sin-a/dnans ëd siné.
Portuguese Ela fecha sempre a janela antes de jantar/cear.
Romanian Ea închide totdeauna fereastra înainte de a cina (înainte de cinare).[2]
Romansh Ella clauda/serra adina la fanestra avant ch’ella tschainia.
Sardinian Issa serrat semper sa bentana antes de chenare.
Sicilian Idda chiudi sempri la finestra avanti ca pistìa/cena.
Spanish (Ella) siempre cierra la ventana antes de cenar.
Umbrian Essa chjude sempre la finestra prima de cena’.
Venetian Ea a sara sempre la fenestra vanti de disnar.
Walloon Ele sere todi li finiesse divant di soper.

Fascinating. Just how many language are we dealing with here anyway? One language (Latin) with 36 dialects or 36 languages?

I can see 33 languages up there. North and South Corsican are dialects of a single dialect called Corsican, which is a dialect of Italian. Ladino is a dialect of Spanish. All of the rest are absolutely separate languages. There is less than 90% between any of the rest of the 33 languages.

Please follow and like us:
error3
fb-share-icon20
Tweet 20
fb-share-icon20

Leave a Reply

Your email address will not be published.